joi, 29 ianuarie 2009

exerciţiu liric



Andreea Petric:


Semafor

Îmbrac în pielea piciorului intersecţia.

Mimez ritualul ca pe-o reuniune,

târându-mi coatele-n candela zilei.


Clipesc timp pe-o venă,

când Regele fură din carnea Maestrului.

Cutreier mişcări,

când pudrez în Soare cu privirea.


Apoi, mă-neacă iarba,

roiesc organe, miros de fum,

şi tu...


Mă priveşti între descompuneri.

Când scap primăvara din mâini,

tu-ţi îndoi genunchii-n faţa mea

fărâmiţând tălpi pe-asfalt.


Să rămân Rege,

când îţi înmoi ochii-n culori.


Replica din "atelierul acrostih"


hai să ne-mpăcăm în intersecţie

printre duhurile rele

acolo unde coatele şi ritualul rimează


să lăsăm vena poeziei

şi cara-pacea privirii în seama trecătorilor


apoi să roieşti în jurul meu

doar tu

fum sau iarbă sau cum ţi-a mai zice poetul


dar să ştii că n-o să mă uit la tine

să nu-mi amitesc cum

primăvara de descompune în mână

sau pe asfaltul

pe care şi acum

îmi înmoi şi-mi îndoi

ochii de dorul tău